Destin. Un cuvânt omenesc.

Ne-a preocupat ideea de Destin asupra tuturor vieţuitoarelor ce aparțin vieții acestei planete. Poate fi omul singura vieţuitoare care are destin şi soartă? Sunt menite toate celelalte din jurul său să îl servească, astfel încât omul să poată servi la rându-i scopului suprem care nu îi este relevat nici măcar în cea mai mică parte, în piramida evoluției?

Definind destinul ca fiind punctele fixe predefinite din viaţă prin care orice ar face, ajunge acolo, iar soarta ca fiind suma alegerilor omului între aceste puncte, atunci putem apela la ştiinţa chiromanţiei, mult prea întunecată de timp, și să punem în balanţă viabilitatea acestei practici existente până în zilele de astăzi, cu precădere în societatea rafinată în care a pătruns agresiv din cortul ghicitorilor ambulanți, în secolul trecut, pe care-l putem numi în particular şi secolul fanteziilor.

Chiromanția susţine că omul îşi poate identifica punctele importante ale vieţii sale, în palmă. Fie că este vorba de durata vieţii, de capacitatea intelectuală, de sănătate, de evenimente care pot apărea brusc, aceste marcaje nu au putut fi combătute raţional până în zilele noastre.

La o cercetare atentă, animalele nu prezintă aceste linii în “palmă”. Irelevant, poate veţi spune, fără nici o legătură cu lanţul de dezvoltare omenesc. Şi totuşi, animalele posedă forme circulare în pernuţele lor, ceea ce însemna că animalele au chakra în zona extremă a membrelor, asemeni oamenilor.

Demn de atenţie se face structura externă a pielii pernuţelor de animal. Ea este formată din sute de solzi minusculi. Solzi au şi fluturii, solzi au şi peştii, solzi vedem ca au și felinele, solzi au și caninele.

În concluzie, animalele posedă destin prin simpla cunoaştere de către Providenţă (filozofic) a punctelor naşterii şi morţii lor. Dar liberul lor arbitru pare să fie neîngrădit, deși există un tipar al animalelor care le face să aparţină de o mecanică universală, iar aici trecem în revista perioada de împerechere, împerechere doar pentru perpetuarea speciei, s.a.m.d.

Până la urmă, omul este singura viețuitoare care și-a creat religie și a slăvit Providența, lepădându-se de ea. Deși ghidat mereu, omul sacrifică legătura Divină pentru evoluția proprie.

img_1453

 

  • submit to reddit

Leave a Reply