Antakarana sau Podul de Aur – a doua parte

În episodul introductiv, am încercat să validăm perioada scrierii basmului, care este cel mai probabil perioada medievală. Cules din popor de către Ion Creangă, autor al multor texte ce pot fi interpretate cu greutate în adevăratul lor sens, basmul înglobează ştiinţe ascunse ce ţin de o patologie spirituală într-o perioadă religioasă destinată fanatismului.

Deşi inchiziţia va fi atins timid pământurile Daciei noi, iată că se naşte putinţa de a salva esenţa spiritului prin îmbrăcarea sa în altă formă, asemeni mitului copilului divin (puer aeternus), care scapă precum Moise pus într-un coș și lăsat sorții pe apa Nilului. Este simplu de intuit alchimia textului, evidentă aici tocmai prin folosirea negaţiei făţişe a scrierilor Bibliei, ceea ce nu îl face păgân or eretic, ci doar îl înalță pe o treaptă superioară ucigașilor inchizitori ai minții. Iată deci cheia pentru care Iisus alungă demonii în porci, în timp ce poporul român ţine ascunşi Feţi-Frumoşi în ei.

Basmul este constituit pe mai multe părţi principale, iar acestea reprezintă de fapt harta pas cu pas a iluminării, cea care avea să apară neîntârziat la moartea inchiziției.

Personajele. Reconstituire.

Împăratul = PINGALA

Împărăteasa = IDA

Palatul Împăratului = CREIERUL

Bordeiul Porcului = INIMA

Podul de aur = PUNTEA DINTRE CORPURILE ASTRALE. Fiecare nivel are nevoie de o confirmare.

Fata de Împărat = MINTEA

Porcul = SUFLETUL

Prima parte a basmului

Împăratul cere Porcului să-i construiască un pod de aur de la bordei până la palat, pentru a da pe fata lui de soţie. Porcul construieşte podul suflând pe nări două suluri de foc, şi încă transformă şi bordeiul (casa sa) într-un palat mai frumos decât al împăratului. Pe timp de noapte, porcul leapădă pielea şi se tranformă în fecior frumos. Prinţesa povesteşte acasă despre noul ei soţ, împăratul o povăţuieşte să îşi asculte bărbatul cum poate mai bine, împărăteasa în schimb, o îndeamnă să arunce noaptea în sobă (foc) pielea cea de porc, pentru a rămâne om. Aceasta va declanşa o nouă etapă în evoluţia basmului: feciorul se dezvăluie, el este Făt-Frumos şi va fi de găsit doar în Mănăstirea de Tămâie (care de obicei are nouă altare). Fata de împărat, însărcinată fiind de-acum, rămâne cu pântecul legat într-un cerc de fier care nu îi va permite naşterea decât atunci când Făt-Frumos va atinge cercul cu mâna sa cea dreaptă. Totul revine la normalul pământean, dispare podul, dispare palatul ce odată fusese bordei şi care acum se transformă la loc. Toate bogăţiile din el dispar. Fata de împărat pleacă în căutarea lui Făt Frumos (poate singurul basm când femininul pleacă în căutarea masculinului).

După o pictură de Francesco Hayez, Valenza Gradenigo înaintea inchizitorului – anii 1791 – 1881
  • submit to reddit

2 thoughts on “Antakarana sau Podul de Aur – a doua parte”

  1. Afllam ca exista 1100 de variante ale basmului, si documentar apare prima oara in secolul II, in “Magarul de Aur” al lui Apuleius, fiind de fapt, o transpunere a unui mit. O fi adevarat ce zice Lovinescu?

    1. Ma gandeam si eu astazi ca poate fi o transpunere a unui mit religios mai vechi. Ideea celui de-al treilea artefact, closca cu puii de aur batuta cu pietre pretioase, poate fi o paralela cu tesaurul de la Pietroasa, introdusa ulterior, in alta forma. Ideea este ca tezaurul dateaza de prin sec. III e.n. si este de factura gotica, se spune. Iarasi, perioada de grele framantari religioase. “Sf. Nicolae”, cam pe atunci isi incepe treaba cu crestinarea gotilor.

Leave a Reply