Poezia medievală

Cea mai veche poezie medievală, păstrată până în zilele noastre tocmai din secolele XII – XIII, vine din Germania. De altfel, este prima țară care după ce a pornit în cruciate alături de papalitate, a realizat că de fapt se depărtează de la ideologiile umane și practic, de buna cuviință a lui Dumnezeu. Deznodământul? I-au întâlnit pe arabi, popor care vedea în divinitate alte valori decât biserica europeană.

Următorii pași au reprezentat o luptă aprigă între regalitate și papalitate, căci casele roiale începuseră să vadă intenția papalității: un singur imperiu global sub conducerea bisericii. Spania se dovedește cea mai naivă, crezând în efectele inchiziției și în necesitatea ei. Până în ziua de astăzi există spanioli care cred încă în marele beneficiu adus umanității de către Inchiziție.

Din marile orori ale Evului Mediu face parte și teribila ciumă. Dar cum inchiziția omora vrăjitoarele, odată cu acestea reducând drastic și rata de viață a pisicilor, boala s-a răspândit prin transmisie infecțioasă, prin șobolani. Roma își va da seama de asta, însă doar pe pielea ei. Este motivul pentru care pisicile sunt la mare respect în Italia, în zilele noastre. Așteptăm ziua când și vrăjitoarele vor fi.

Ei se așează și pornesc,

Cu voce înaltă încep să cânte,

O dată și de două ori:

În numele lui Dumnezeu învingem!

 

  • submit to reddit

Leave a Reply